Distincția care contează în practică: majoritatea simplă se raportează la cei prezenți, iar celelalte două la cei în funcție. Într-un consiliu de 15 consilieri, cu 8 prezenți, majoritatea simplă cere 5 voturi, iar cea absolută cere 8 — adică toți cei aflați în sală. Pragul absolut nu scade odată cu prezența.
Majoritatea calificată nu este fixată la două treimi prin definiție. Codul o descrie ca pe fracția sau procentul pe care legea îl stabilește pentru cazul respectiv; două treimi este valoarea cerută în anumite situații — de pildă la hotărârile privind patrimoniul, potrivit art. 139 alin. (2) — nu regula generală.
„Primul număr natural mai mare decât” înseamnă strict mai mare, inclusiv când împărțirea iese fără rest. Într-un caz în care legea cere două treimi, din 30 de consilieri în funcție pragul este 21, nu 20, deși două treimi din 30 dau exact 20.
Cvorumul de ședință este o chestiune separată de majoritatea de adoptare: ședința se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor în funcție, conform art. 137. Un consiliu poate avea cvorum și totuși să nu poată adopta o hotărâre care cere majoritate absolută.
Art. 139 spune care hotărâre cere ce. Regula generală, de la alin. (1), este majoritate absolută sau simplă, după caz. Cele două abateri sunt enumerate limitativ:
Majoritate calificată, două treimi din consilierii în funcție — numai hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile (alin. 2). Este singurul caz din articol.
Majoritate absolută — bugetul local; contractarea de împrumuturi; stabilirea impozitelor și taxelor locale; participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau transfrontalieră; organizarea și dezvoltarea urbanistică și amenajarea teritoriului; asocierea sau cooperarea cu alte autorități ori persoane juridice; administrarea patrimoniului; atribuțiile de la art. 92; plus alte hotărâri stabilite prin legi speciale sau prin regulamentul propriu de organizare și funcționare (alin. 3).
Un detaliu separat de majoritate, dar care se ratează la fel de des: hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane se iau întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege (alin. 6). Votul deschis se poate exprima prin ridicarea mâinii, prin apel nominal sau electronic (alin. 5).
Sursa
Verificat la 18 septembrie 2026. Legislația se poate modifica după această dată.
Alte întrebări scurte
- Câte zile are primăria să răspundă la o petiție?
- În cât timp se comunică hotărârile consiliului local la prefect?
- Când intră în vigoare o hotărâre de consiliu local?
- Ce informații nu se comunică la o cerere de interes public?
- Ce este o petiție, conform legii?
- În cât timp primesc răspuns la o cerere de informații de interes public?
- Ce înseamnă transparența decizională în administrația publică?
- Cine semnează răspunsul la o petiție?
- Ce este numărul de înregistrare și de ce contează?
- Ce software folosesc primăriile din România?
- Cât costă un software pentru primărie?
- Ce este registratura electronică?
- Ce este programul DigiLocal?
- Este nevoie de licitație pentru a cumpăra un software de primărie?
- Ce este un portal pentru cetățeni?
- Cu cât timp înainte se convoacă ședința consiliului local?
- Ce trebuie să conțină site-ul unei primării?
- Ce riscă o primărie care nu s-a înrolat în Ghișeul.ro?